Cum te adaptezi la schimbare în era AI fără să simți că pierzi ceva din tine

Poate că și tu ai simțit, măcar o dată, că schimbarea vine prea repede. Că tot ceea ce părea stabil la locul tău de muncă sau în modul tău de lucru se mișcă sub picioare. E o senzație pe care am avut-o și eu, mai ales în ultimul an,  în care AI-ul nu doar că s-a maturizat, dar a început să facă parte din ritmul nostru profesional, uneori aproape brutal de rapid. Și da, apare reacția aceea: un nod mic în stomac, amestec de curiozitate și neliniște.

 

În același timp, în jurul nostru apare și un alt tip de dialog, uneori mai subtil: comparația. „Eu pot mai bine decât AI.” „Nu mă ajută cu nimic.” „Îl folosesc, dar mai bine să nu știe ceilalți.” , iar paleta dialogului interior e mult mai variantă pentru că suntem diferiți oate acestea nu sunt doar opinii. Sunt semne ale unei rezistențe firești la schimbare, una pe care am trăit-o și eu, atât personal cât și profesional, doar toată lumea scrie acum cu AI, iar eu , mai mult de un deceniu , am făcut bună parte content și copy.  Totuși, în timp, am descoperit că rezistența nu protejează, ci blochează. Și că întrebarea reală nu este dacă AI va face parte din viața noastră, ci cum alegem să ne așezăm noi în acest nou peisaj.

 

De ce simțim opoziție la schimbare în era AI? O perspectivă personală

Opoziția pe care o vedem astăzi față de AI nu este o noutate. Ne opunem oricum la schimbare, această opoziție e forma modernă a unui mecanism uman vechi: când apare ceva nou, intens și puțin controlabil, creierul ne protejează cum știe el mai bine. Prin ezitare, prin amânare, prin raționalizări. 

La mine, lupta interioară a apărut atunci când am realizat că toată lumea scrie cu AI, chiar dacă nu personalizează mesaj, chiar dacă nu înțelege avatar de client, chiar dacă… Și, undeva în mine, s-a simțit ca o pierdere. Ca un fel de „plecare” a unei versiuni vechi din mine, poate chiar o bucată profesională. 

A durat până am înțeles că nu îmi pierdeam identitatea profesională, ci doar forma în care o exprimam. Schimbarea părea dificilă nu pentru că era tehnică, ci pentru că lovea, în primul rând, în modul în care mă defineam. A fost nevoie să accept că da, o parte se duce. Dar apare și loc pentru altceva în care eu să fac ce știu mai bine, iar AI să facă ce știe repede și bine. 

Cele patru tipuri de rezistență la schimbare aș cum le-am văzut (și cum le recunoști în tine)

Schimbarea aduce cu ea mai multe forme de opoziție și ți  le descriu așa cum le-am simțiti. Ti le enumăr pentru că uneori le simți pe toate. Alteori doar una domină și, poate, fi diferită de ceea ce simt lții. Da, suntem unici. 

Îți enumăr așa cum am văzut eu etapele, până le-am integrat. 

 

1. Negarea

Aici intră replicile de tipul: „AI nu mă ajută cu nimic.”
E etapa în care nici nu vrei să testezi. Ți se pare că schimbarea nu te atinge. De fapt, e doar mecanismul natural de protecție.

2. Competiția cu AI

„Trebuie să demonstrez că fac eu mai bine.” Am trecut și eu prin asta. Voiam să arăt că scrisul meu e „mai uman”. Și este. Dar nu la viteza la care cere uneori piața. Când am recunoscut asta, s-a instalat un fel de pace interioară.

3. Teama de pierdere a identității

Este, probabil, cea mai puternică pentru că simți că se duce ceva din tine.  În cazul meu, s-a dus o bucată din modul în care vedeam contentul. A fost ca o formă simbolică de doliu. După ce am traversat etapa asta, am putut să văd oportunitățile: pot face mai mult și mai bine tocmai pentru că știu real ce e content EEAT ( cu expertiză și încredere) sau voce de companie. .

 

4. Rușinea de a folosi AI

Poate ți-e teamă că vei fi judecat sau, poate, ai senzația că dacă recunoști, ceilalți vor crede că nu mai ești „profesionist complet”. Dar realitatea e alta: cine se ascunde limitează tocmai colaborarea, schimbul de resurse și evoluția. ”Încercările” sunt sporadice și fără structură, ceea ce ajută mai puțin. 

 

Exercițiu reflexiv pe care l-am făcut și pe care ți-l recomand: ce tip de rezistență întâmpin?

Dă-ți timp și întreabă-te:

– Ce parte mă sperie cel mai mult în schimbarea adusă de AI?
– Ce aș pierde dacă aș integra mai mult?
– Ce aș câștiga?
– Unde simt tensiunea în corp când mă gândesc la schimbare?

Nu cauți un răspuns academic, ci cauți sinceritatea, iar răspunsurile te pot ghida mai bine decât orice strategie externă pentru că sunt despre tine.

Apropos, aici fii onest și scrie de mână, nu e un moment bun să te pornești întrebi AI raspunsunsurile că vor fi ale lui, nu ale tale. 

Pregătește-te pentru că următorul exercițiu pe care ți-l recomand e să… te joci de-a munca serioasă cu AI. 

De ce contează să îți clarifici rolul: ce faci tu și ce poate prelua AI?

Un exercițiu pe care l-am făcut și eu și pe care îl recomand oricui care întâmpină opoziția la schimbare AI.   Deschide un LLM, încarcă o descriere a jobului tău și cere-i să îți genereze un tabel cu două coloane:
– sarcini unde ai nevoie de skill uman
– sarcini unde AI poate ajuta

Când am făcut asta pentru content marketing, am descoperit că doar 10% -30 % țineau strict de creativitatea mea în forma ei pură. Restul era analiză, structură, documentare, execuție, redactare, corectură,  lucruri unde AI poate accelera enorm. Totși, implicarea de a monitoriza fiecare proces (da, inclusiv documentarea pentru că GPT, spre exemplu, dă rateuri mari, încă rămâne). 

Rezultatul? Mi-am regândit serviciile și încă adaptez, asta pentru că domeniul se modifică atât de rapid. Spre exemplu, am construit un GPT intern pentru clienți: dacă tot vor să folosească LLM pentru descrieri de produse, măcar să o facă mai bine. Am creat fluxuri noi. Acum, pentru că eu știu ce înseamnă real content de expertiză și autoritate pentru Google, fac un audit EEAT ceea ce ajută și clientul cae are site-ul, și userul care ajunge pe site. Și, da, pe mine. Practic, am schimbat trăsura cu un tren. Trenul pleca oricum. Doar că acum am urcat în el și, dacă tot am urcat, fac ce pot să transform aceast într-o experiență, o calatorie. 

Dezvoltă abilitățile profund umane: ele sunt baza rezilienței

În toată discuția despre AI, uităm uneori de ce avem noi și nu are ea, inteligența artificială, că așa numitele soft skills, devin hard skills:

• capacitatea de a observa nuanțe
•  adaptarea
• Intuiția
• reziliența flexibilă
•  creativitatea personală, nu cea împrumutată
• comunicarea autentică
• să înveți să pui întrebări pentru tine, pentru AI
• să înveți să înveți, oricât de paradoxal ar suna.

 

Scriam că acestea nu  sunt doar „soft skills” pentru că, de fapt  ele ceea ce ne ancorează într-o lume în schimbare. AI poate genera zece idei în trei secunde. Tu simți care idee se potrivește cu contextul real – uman . Și asta nu se înlocuiește pentru că, până la urmă, tu iei decizii.

 

Cum transformi colaborarea cu AI într-un avantaj la muncă

Important este să nu continui să îl vezi ca pe un competitor, ci ca pe o resursă, de fiecare dată când delegi o parte repetitivă către AI:
– câștigi timp
– câștigi energie mentală
– câștigi spațiu pentru decizie, nu doar pentru execuție

Este trecerea de la „mi-e frică să nu fiu înlocuit” la „îmi permit să lucrez mai inteligent”. Și, poate, e și un început de evoluție profesională. Dacă investești timpul câștigat.

Exercițiu: primul tău pas în adaptare

Alege astăzi un singur task mic. Nu mare. Nu copleșitor. Unul mic.

Fă-l cu AI-ul,  poi întreabă-te:
– Unde sunt eu în ecuația asta?

– Ce pot adăuga doar eu?

– Ce pot face diferit sau creativ cu timpul câștigat?

Nu e despre a renunța la tine. E despre a te reașeza într-un nou context care oricum se schimbă.

Și, ca între noi…

Mă gândesc serios să creez un curs prietenos despre adaptare la schimbare în era AI.Clar, aplicat, fără jargon, pentru profesioniști care vor să devină mai flexibili, mai eficienți și mai încrezători. Nu despre AI, deși vor fi și unele exerciții de încălzire, de integrare, ci de adaptare. Dacă ai ajuns până aici, chiar mi-ar plăcea să îmi spui:
Vezi oportun acest curs pentru echipa ta?

Vezi detaliile cursului meu aici și vezi cum se potrivește nevoilor tale!

Poți lăsa un comentariu, un mesaj privat sau îmi poți scrie direct.

Schimbarea vine oricum. Dar modul în care decidem să o primim rămâne alegerea noastră.

Cu prietenie,

Corina

Sursa foto: pexels.com și canva.com