Când totul curge firesc – despre starea de flow și legătura ei cu intuiția

Ai avut vreodată o zi în care totul părea să se așeze armonios? Nu mă refer la zilele fără probleme (alea sunt după cum le aduce viața), ci la momentele în care ești atât de prinsă într-o activitate încât nici nu-ți dai seama când trece timpul. Parcă nu-ți mai simți corpul, nici foamea, nici telefonul nu te mai atrage, și tot ce faci iese… natural. Îți vine să zici: „ chiar am fost acolo, prezentă, conectată. Era dincolo de mine ce se întâmplă!”. Ei bine, acea stare se numește flow și merită înțeleasă, măcar ca să știm cum s-o recunoaștem și – de ce nu – cum să o scoatem la lumină mai des. 

Pentru mine, starea asta apare când scriu din suflet, fără presiunea perfecțiunii. Sau când țin un curs și văd în ochii oamenilor că prinde ce spun. Nu e magie, dar se simte un pic magic. E ca o potrivire între ceea ce faci, ceea ce știi și ceea ce simți că ești. Și nu, nu e rezervată doar artiștilor sau celor care meditează pe vârf de munte. Flow-ul poate apărea și când faci curățenie, dacă intri cu totul în ritm, sau când meșterești ceva, dacă mintea și mâinile lucrează împreună.

Starea de flow apare atunci când provocarea e suficient de mare cât să te țină atent(ă), dar nu atât de mare încât să te sperie sau să te blocheze. Adică e acel echilibru fin între „știu ce fac” și „hai că mă depășește puțin, dar e interesant”. 

Psihologul Mihály Csíkszentmihályi (știu, greu de pronunțat, dar … omul de știință dincolo de acest nume a descoperit, până la urmă, starea de fericire!) a fost cel care a definit-o, spunând că e o stare de concentrare profundă, în care ne simțim complet absorbiți de activitate. Și da, are și efecte secundare bune: crește motivația, dă sens muncii, și ne face să ne simțim… vii.

Ce e interesant e că flow-ul nu apare când te grăbești, ci când te scufunzi. Când lași multitasking-ul deoparte și îți dai voie să fii într-un singur loc, cu o singură intenție. Iar pentru asta, ai nevoie de un spațiu minim de liniște – nu neapărat fizică, cât mentală. Fără să te verifici din 5 în 5 minute dacă „e bine ce faci” sau „oare ce mai trebuie să bifezi azi”. Uneori îți dai seama că ai fost în flow abia după ce ieși din el, și rămâi cu o senzație plăcută de mulțumire, ca după o conversație bună sau o cafea pe care ai băut-o fix cum îți place.

Adevărul e că nu poți forța flow-ul, dar poți crea condiții pentru el. Un fel de invitație blândă către minte și suflet: „Hai să ne concentrăm pe ce contează acum”. Iar când vine… lasă totul și rămâi acolo. Pentru că acolo, în starea de flow, ești nu doar productiv(ă), ci și autentic(ă). Și parcă, măcar pentru câteva clipe, viața are gustul potrivit.

Când și cum apare starea de flow?

Psihologul Mihály Csíkszentmihályi, care a studiat ani la rând acest fenomen, spune că starea de flow apare atunci când ne implicăm total într-o activitate, iar nivelul de provocare se potrivește cu nivelul nostru de competență. Dacă e prea ușor, ne plictisim. Dacă e prea greu, ne blocăm sau abandonăm. Dar dacă e pe muchie – destul de provocator ca să ne țină în priză, dar și suficient de familiar cât să simțim că ne descurcăm – atunci se creează spațiul perfect pentru flow.

Psihologul Mihály Csíkszentmihályi, care a dat numele stării, a descris-o ca fiind „o stare optimă de conștiință”, în care oamenii se simt și funcționează la cel mai înalt nivel al lor. Nu e un moft spiritual, ci un proces observabil și repetabil, dacă îi înțelegi ingredientele.

Ce înseamnă de fapt starea de flow?

Flow-ul este acea stare în care ești complet implicat(ă) într-o activitate, cu un nivel înalt de concentrare și satisfacție. Te simți energizat(ă), motivat(ă), și – poate cel mai important – prezent(ă). Nu mai există „eu

Condițiile care declanșează flow-ul

1. Provocarea potrivită – acel 4% în plus

   Flow-ul apare când nivelul provocării este ușor peste nivelul tău actual de abilități. Nu mult – nu 20%, nu 50% – ci doar un pic: cercetările arată că aproximativ 4% mai greu decât ce știi deja face diferența. De ce? Pentru că e destul cât să-ți mențină interesul, dar nu atât încât să-ți dea anxietăți sau să simți că e prea greu.
   
   
   Dacă e prea ușor → te plictisești.
   Dacă e prea greu → renunți sau te stresezi.
   Dacă e fix un pic mai greu → intri în joc.
   
   

2. Obiective clare

   Ai nevoie să știi ce faci, fără confuzie. Nu trebuie să fie un plan pe 12 pași, dar e important să fie clar pentru tine: „acum scriu articolul”, „acum editez 10 poze”, „acum repar robinetul”. Claritatea scopului scade agitația minții și creează spațiu pentru imersiune.

    

3. Feedback imediat

   Ai nevoie să vezi (sau simți) că ceea ce faci are un efect. Când tastele îți răspund sub degete, când sunetul se reglează și „sună bine”, când vezi că progresul există – creierul tău primește semnale că ești pe drumul bun. Asta susține motivația internă și prelungește starea de flow.

4. Concentrare susținută, fără întreruperi

   Flow-ul nu iubește notificările. Ai nevoie de timp nefragmentat, în care să te cufunzi în ceea ce faci. Asta înseamnă și că, pentru a-l atinge, e bine să reduci zgomotul de fundal: telefon pe silențios, tab-uri închise, eventual un playlist care nu cere atenție. Doar tu și ce faci.

5. Pierderea conștientă de sine (fără ego)

   În flow nu e despre „eu trebuie să demonstrez”, ci despre „mă las condus(ă) de ce fac”. Dispare dialogul intern evaluativ („e bine ce fac?”, „ce o să zică lumea?”), și rămâne doar acțiunea. Paradoxal, aici e locul unde intuiția are spațiu să se manifeste – când ego-ul tace, vocea interioară prinde curaj.
   

6. Timpul se dilată sau dispare

   Când ești în flow, nu mai simți ceasul. Poate trec două ore și ți se pare că au fost 20 de minute. E unul dintre cele mai clare semne că ai fost într-o stare profundă de implicare.
   

Ce legătură are intuiția cu toate astea?

Ei bine, flow-ul e terenul ideal în care intuiția poate lucra. Nu e despre gândit logic, nici despre analizat obsesiv. În flow, gândurile vin și se leagă singure, simți când ceva „merge” sau „nu merge”, fără să știi neapărat de ce. Mintea nu mai controlează tot, ci colaborează cu ceva mai subtil – exact intuiția aceea pe care o simțim mai clar când suntem conectați cu noi.

Intuiția are nevoie de spațiu și liniște. Iar flow-ul i le oferă. Poate de asta, cele mai bune idei nu ne vin când ne străduim din greu, ci când suntem în stare de prezență creativă – adică în flow.

Cum invităm starea de flow mai des?

Nu trebuie să te retragi într-o cabană ca să intri în flow. E suficient să:

• alegi activități care îți plac și te provoacă un pic;
• elimini întreruperile;
• îți setezi un scop clar;
• începi. Da, pur și simplu. Flow-ul nu vine din gândit prea mult, ci din acțiune.

Și poate cel mai important: ai încredere că tu știi. Când mintea e prea gălăgioasă, corpul și intuiția tac. Dar când le dai spațiu – prin atenție, prin ritm, prin flow – ele îți răspund. Iar răspunsul e adesea mai bun decât ce ai fi putut gândi cu toată logica din lume.

PS: Poate că nu poți programa starea de flow cu ceasul, dar o poți cultiva. Și dacă simți că intuiția ta merită mai multă încredere, mai mult spațiu și mai puțină grabă… am pregătit ceva ce s-ar putea să-ți placă.

Am creat un program gratuit, de 9 zile, care te ajută să te apropii de intuiția ta pas cu pas – prin întrebări simple, observații blânde și exerciții care nu cer „performanță”, ci prezență. Nu e despre făcut „ca la carte”, ci despre simțit.

Dacă îți surâde ideea, te invit cu drag să-l descoperi aici:

S-ar putea să-ți placă ce (re)găsești.

Sursă foto reprezentativ: pexels.com