Cati bani pierdem procrastinând? Un singur exemplu: 2 MLD Euro

În articolul trecut atrăgeam atenția asupra procrastinării și estimam, grosso modo, cât ar pierde un soloprenor sau freelancer  amânând sarcini. La nivelul companiilor mari sau, și mai sever, la nivel de țară,  procrastinarea se traduce în pierderi cu șase – șapte zerouri, cum veți vedea un exemplu în continuare.

De ce vin cu acest articol, această abordare? Pentru că procrastinarea, amânarea cu știință a unor acțiuni, înseamnă amânarea vieții, dar, pentru cei mai mulți dintre noi asta sună abstract și departe, în ciuda faptului că e tot ce avem. Așa că mi-am propus să adun infos și cifre care să strige prin impactul și dimensiunea lor: Incepe acum!

Impactul economic al procrastinării

1. Scăderea productivității

Procrastinarea afectează productivitatea individuală și colectivă. Un studiu realizat de Steel (2007) arată că procrastinarea poate reduce eficiența angajaților.

Pe termen lung, acest tip de ineficiență se traduce prin:

• Creșterea costurilor operaționale;

• Întârzieri în livrarea produselor și serviciilor;

• Oportunități ratate de inovare și dezvoltare.

2. Pierderi financiare directe

Un studiu asupra fondurilor europene (Konopielko et al., 2019) a demonstrat că 70% dintre aplicațiile pentru granturi depuse târziu au fost respinse, rezultând în pierderi financiare de peste 9 miliarde PLN (aproximativ 2 miliarde EUR).

Nu numai că se amână până în ultima zi, dar,  prin amânare,  scade probabilitatea de succes, arată studiul. Am schițat pentru voi să vedeți și cum.

Aceste cifre arată că procrastinarea nu este doar o problemă de organizare, ci o vulnerabilitate economică reală.

3. Decizii manageriale întârziate

În pozițiile de conducere, procrastinarea poate avea efecte și mai grave. Managerii care amână deciziile critice pot genera blocaje în execuția proiectelor, afectând întregul lanț operațional. Exemple concrete includ:

• Întârzieri în aprobarea bugetelor, afectând inițiative strategice;

• Decizii târzii privind investițiile, ceea ce poate duce la pierderea unor oportunități de piață;

• Reacții lente la schimbările din industrie, periclitând competitivitatea companiei.

4. Impact asupra angajaților: stres și burnout

Procrastinarea nu afectează doar eficiența, ci și sănătatea angajaților. Atunci când sarcinile sunt amânate până în ultimul moment, volumul de muncă devine copleșitor, generând stres și burnout.

O analiză realizată de Mohsin și Ayub (2014) a demonstrat o corelație negativă între procrastinare și satisfacția la locul de muncă, angajații care procrastinează frecvent raportând niveluri mai ridicate de stres și anxietate.

Cum pot companiile reduce procrastinarea?

Implementarea unor structuri organizaționale eficiente

Companiile pot combate procrastinarea prin clarificarea rolurilor și așteptărilor, stabilind obiective clare și măsurabile. Acest lucru elimină ambiguitatea și reduce tendința de amânare.

Automatizarea proceselor repetitive

Acum mai mult ca oricând, folosirea tehnologiei pentru a reduce sarcinile administrative permite angajaților să se concentreze pe activități cu valoare adăugată.

AI, automatizarea pot reduce workload, scădea sarcini repetitve și plicticoase și încuraja creativitatea pură de a aplicare si implimentare a proceselor.

Setarea unor termene limită realiste

Un studiu realizat de Ariely și Wertenbroch (2002) a demonstrat că termenele autoimpuse pot reduce procrastinarea cu până la 40%. Companiile pot utiliza acest principiu prin implementarea unor etape intermediare în proiectele mari.

Cultura responsabilității și a asumării

Un mediu de lucru care promovează responsabilitatea personală reduce procrastinarea. Liderii trebuie să încurajeze luarea deciziilor prompte și asumarea rezultatelor.

De final

Procrastinarea e dincolo de o problemă individuală, e un fenomen care poate avea efecte economice grave asupra companiilor. De la pierderi financiare directe și scăderea productivității, până la decizii întârziate și impact negativ asupra angajaților, procrastinarea reprezintă o amenințare reală pentru succesul organizațional.

Adoptarea unor strategii proactive, bazate pe structuri eficiente, automatizare și o cultură a responsabilității, poate ajuta companiile să minimizeze efectele procrastinării și să își îmbunătățească performanța pe termen lung.

Intrebarea mea pentru tine

Cum se manifestă procrastinarea în compania ta și ce măsuri ai putea implementa pentru a o combate?

Sursa foto: pixabay.com