Gaslighting și abuzul tăcut. Ce este gaslighting? Cum recunoști semnele. Gaslighting la muncă

Gasligting pe trans-formare.ro? Da, pentru că este vorba despre autocunoaștere, nu  despre gaz. Și nu, nu traducem pentru că diminuează sensul. Gaslighting găsim în relații de orice formă: de cuplu, în familie, între prieteni și chiar în antreprenoriat sau la locul de muncă.

Update. Am reluat tema gaslighting pentru că, pe măsură ce am început să documentez mai mult despre persuasiunea etică, cu atât mai mult am observat tipare de gaslighting în online, în postări, dar și în comunicarea din medii restrânse. Reiau tema pentru că e important să punem limite într-o societate fragilă, dominată de information obesity și incertitudini. 

De fapt, despre ce este vorba în gaslighting?

Este o formă de abuz tăcut, indirect, greu de arătat, dar dureros. Este o forma de manipulare fină, destabilizatoare. 

Gaslighting-ul înseamnă distorsionarea realității, negarea faptelor, minimalizarea emoțiilor tale sau prezentarea unor informații false astfel încât să îți pui la îndoială percepția.

În realitate, această formă de manipulare apare în dinamici cu persoane care își apără imaginea idealizată cu orice preț. Nu e despre cineva care „uită” ocazional sau are o zi proastă, ci despre repetitivitate și intenția de a controla prin confuzie.

Prin manipularea și distorsionarea realității, abuzatorul își propune să controleze și să subordoneze victima. Această comportare enigmatică poate dura ani întregi, alienând victima de sursele de sprijin și afectându-i în mod profund stima de sine.

Carte despre relatii toxice aici:

De unde vine gaslighting și cum se traduce?

Traducerea ”gaslighting” e ambiguă, înseamnă aprinderea gazului. De fapt, vine dintr-o piesă americană unde protagonistul, abuzatorul emoțional, se juca cu intensitatea nivelului de gaz pentru a amplifica flacăra, astfel încât, soția, victima, să se creadă nebună.  Și cu acest joc a reușit să ă destabilizeze și să îi convingă și pe alții că ea nu mai este în deplinătatea facutăților ei mintale.

Concret, termenul vine din filmul „Gaslight” (1944), unde un soț orchestrat cu grijă momente menite să o facă pe soția lui să creadă că își pierde mințile.

Tehnicile cel mai des întâlnite, pe scurt 

(în lista de mai jos sunt integrate elementele din articolul Ursulei Sandner, rescrise pe scurt pentru claritate)

• Negarea și „uitarea selectivă” : „Nu am spus asta”, „Ți se pare”.
• Rolul de victimă : celălalt suferă „din cauza ta”, iar tu ajungi să te simți responsabil.
• Acuzații false :  te aperi de ceva ce nu ai făcut.
• Retragerea afecțiunii :  folosirea afecțiunii ca instrument de control.
• Distragerea atenției :  schimbarea subiectului când adevărul devine incomod.
• Proiecția:  ești acuzat de exact ceea ce face celălalt.
• Învinovățirea altcuiva:  responsabilitatea este mereu în altă parte.
• Schimbări bruște de comportament : cald/rece, într-un carusel emoțional.
• Minimalizarea : „exagerezi”, „nu ai de ce să simți asta”.
• Întrebări retorice: menite să creeze îndoială.
• Falsificarea informațiilor :reinterpretări și distorsionări.
• Păstrarea informațiilor importante:  putere prin controlul accesului la adevăr.
• Comparații care scuză comportamentul abuziv.
• Scoaterea în evidență a greșelilor tale minore.
• Reamintirea greșelilor trecute, irelevante în prezent.
• Afirmații contradictorii care te fac să crezi că „îți imaginezi”.
• Evitarea discuțiilor reale.
• Ești acuzat că interpretezi greșit:  „ești paranoic”.
• Minciuni repetate.
• Discreditarea ta în fața altora.
• Scoate totul din context.
• Normalizează comportamente inadecvate.
• Minimizează gravitatea propriilor acțiuni.
• Induce vinovăție și rușine.
• Izolarea ca să nu mai ai perspective diferite.

De ce e atât de greu să identifici gaslighting-ul la început

Aici e și perspectiva ta:

1. Rolul de victimă al celuilalt cere compasiune.

   Când cineva plânge, suferă „din cauza ta”, îți spune cât l-ai rănit și cât încearcă el „să facă lucrurile bine”, e aproape imposibil să vezi abuzul din spate. Empatia ta reacționează prima, nu logica. Iar un om manipulator știe foarte bine să apese acest buton.

2. Imaginea lui „potrivita” în exterior discreditează victima.

   Dacă toți îl văd pe celălalt ca fiind calm, amabil, binevoitor, îți vine greu să crezi că trăiești altceva în spatele ușilor închise. Uneori chiar ajungi să te întrebi dacă nu cumva tu ești problema. Imaginea lui publică devine o protecție pentru el și o capcană pentru tine.

Alte perspective care explică de ce e greu de detectat

3. Gaslighting-ul începe subtil.

   Nu vine niciodată cu „lovituri mari” la început. Sunt glume, remarci mici, nuanțe. Iar mintea umană, în relații apropiate, tinde să interpreteze totul în favoarea celuilalt.

4. Ai încredere în persoana respectivă.

   Încrederea te face vulnerabil, dar nu în sens negativ : e pur și simplu firesc. Așteptarea naturală este că oamenii apropiați îți vor binele. De aceea ești dispus să reconsideri tu realitatea, nu ei comportamentul.

5. Îți dorești să fie bine.

   În relații apropiate, chiar și când ceva scârțâie, primul impuls este să repari, să înțelegi, să acorzi prezumția de bună credință. Gaslighting-ul profită exact de această disponibilitate.

6. Confuzia este intenționată.

   Dacă nu știi ce e gaslighting-ul, nu ai un termen pentru ceea ce simți. Și atunci, dacă nu ai un nume, mintea ta încearcă să îți ofere explicații plauzibile – de obicei, în defavoarea ta.

Cum afecteaza psihologic gaslighting-ul

Gaslightingul poate avea un impact devastator asupra sănătății mentale și emoționale a victimelor. Prin manipularea și negarea experiențelor și sentimentelor acestora, abuzatorul creează o stare de confuzie și îndoială constantă. Această stare de incertitudine și neîncredere poate duce la următoarele consecințe:

1. Stimă de sine scăzută: Gaslightingul erodează treptat încrederea și stima de sine a victimelor. Prin negarea experiențelor și sentimentelor lor, abuzatorul le face să se simtă nevaloroase și nesigure în propriile abilități și judecată.
2. Dependență emoțională: Victimele gaslightingului pot deveni dependente emoțional de abuzator, deoarece acesta controlează și manipulează constant realitatea și percepția lor. Această dependență poate fi dificil de rupt și poate perpetua ciclul abuzului.
3. Depresie și anxietate: Constanta invalidare și manipulare a experiențelor și sentimentelor poate duce la apariția depresiei și anxietății în rândul victimelor. Ele pot simți că nu sunt în măsură să-și exprime nevoile și să-și exprime adevăratele emoții, ceea ce le poate afecta grav sănătatea mintală.

Ce rămâne de făcut?

Recunoașterea acestor semne nu se întâmplă peste noapte. Ai nevoie de timp, distanță interioară și uneori de confirmare externă. Și, poate cel mai important, ai nevoie să îți recapeți dreptul la percepția ta.

Dacă ceva te doare, te neliniștește sau te face să te îndoiești constant de tine, merită să te oprești și să îți întrebi: dacă aș vedea această situație la cineva drag mie, ce i-aș spune?

Acolo, în răspuns, se află și firul care te scoate din ceață.

Despre Gaslighting în mediu antreprenorial

 

Gaslighting la  locul  de muncă 

Gaslightingul este o formă subtilă și manipulatoare de abuz psihologic, care, din păcate, a început să își facă prezența simțită și în mediul profesional. Cu toate acestea, drepturile angajaților sunt în continuă evoluție și adaptare. Recent, legislația românească a fost actualizată pentru a proteja angajații care sunt victime ale acestui comportament toxic.

Știai că ai drepturi dacă ești angajat și ești victima gaslighting?

În august 2020, Parlamentul României a emis o modificare la Ordonanța Guvernului nr. 137/2000. Aceasta a fost proiectată pentru a preveni și sancționa toate formele de discriminare, inclusiv gaslightingul sau, așa cum este numit în contextul legislației, „hărțuirea morală”.

Aici sunt principalele puncte din lege referitor la ce am putea numi gaslighting la locul de muncă:

1. Definirea hărțuirii morale: Aceasta este definită ca orice comportament legat de raporturile de muncă, manifestat ca conduită ostilă, comentarii verbale sau acțiuni/gesturi, care vizează deteriorarea condițiilor de muncă sau a demnității unui angajat.
2. Hărțuirea morală sistematică: Legislația recunoaște și comportamentele care aduc atingere demnității sau integrității angajaților într-o manieră constantă. Stresul și epuizarea fizică sunt, de asemenea, considerate forme de hărțuire morală.
3. Drepturile angajaților: Fiecare angajat are dreptul la un mediu de lucru lipsit de hărțuire morală. Cei care refuză să fie supuși hărțuirii morale nu pot fi discriminați sau sancționați în vreun fel.
4. Răspunderea agresorilor: Angajații care comit acte de hărțuire morală pot fi sancționați disciplinar, contravențional sau penal, în funcție de gravitatea actelor.
5. Obligațiile angajatorilor: Angajatorii au datoria de a preveni și combate aceste comportamente, iar acest lucru include și stabilirea de sancțiuni pentru cei care săvârșesc astfel de acte.
6. Interzicerea hărțuirii morale: Angajatorii nu pot stabili, în nicio formă, reguli sau măsuri interne care să promoveze hărțuirea morală.
7. Dovada hărțuirii morale: În cazul în care un angajat susține că a fost victimă a hărțuirii morale, acesta trebuie să prezinte dovezi care să susțină această acuzație. Cu toate acestea, nu este necesar să demonstreze intenția de a prejudicia.

Modificarea e aici : 

Se vindecă gaslighting-ul?

Am găsit această întrebare pe net și răspunsul e: gaslightling este o relație, o dinamică, nu o afecțiune. Modalitatea de ”vindecare” este părăsirea relației abuzive și grija de sine.

De final 

Suntem într-un context fragil, în care simțim să ne încredem în ceilalți sau căutăm scăpări prin ceilalți, soluții minune vândute, la nevoia de încredere în ceva și de aici putem aluneca către mâinile abuzatorilor subtili. Iar ast se poate aplica în familie, la muncă, în online. Recomandarea mea? Detașați-vă și fiți atenți la mesaje. Clarificați-le. Observați tipare și repetitivitate. Puneți limite. Dacă e cazul, rupeți relații.

Ai grijă de tine!

Surse:

 

https://www.verywellmind.com/is-someone-gaslighting-you-4147470

The Four Types of Gaslighting Behaviors: Part 1

https://www.nbcnews.com/better/health/what-gaslighting-how-do-you-know-if-it-s-happening-ncna890866

https://www.ursula-sandner.com/tehnici-de-gaslighting-invata-sa-le-recunosti-pentru-a-te-proteja-i/

Disclaimer:  Acesta este un articol pe care ți-l pun la dispoziție pentru informare, dar nu înlocuiește sub nicio formă un consult psihologic, terapeutic sau similar. Dacă vreuna dintre situațiile d emai sus îți afectează viața, sună un specialist. 

Verifică și lista de terapeuți pe care o ai la dispoziție pe trans-formare.ro.

Verifică-le informațiile, experiența etc. și implică-te să ceri ajutor real specializat.

Sursa foto: pexels, modificată cu ajutorul Canva.

In video, eu, Corina Stefan.:) Da, în urmă cu 2 ani. Punctul de vedere îl suțin și acum.