Gaslighting și abuzul tăcut. Ce este gaslighting? Cum recunoști semnele. Gaslighting la muncă

Gasligting pe trans-formare.ro? Da, pentru că este vorba despre autocunoaștere, nu  despre gaz. Și nu, nu traducem pentru că diminuează sensul. Gaslighting găsim în relații de orice formă: de cuplu, în familie, între prieteni și chiar în antreprenoriat sau la locul de muncă.

 

De fapt, despre ce este vorba în gaslighting?

 

Este o formă de abuz tăcut, indirect, greu de arătat, dar dureros. 

Toți avem momente în viață când ne simțim confuzi, nesiguri și îngrijorați. Dar ce se întâmplă atunci când aceste emoții devin constant prezente și resimțite în relația noastră cu partenerul sau cu o persoană importantă din viața noastră? Acesta este un semn al abuzului psihologic subtil cunoscut sub numele de gaslighting.

Gaslightingul este o formă de abuz emoțional care poate avea consecințe devastatoare asupra sănătății mentale și emoționale a unei persoane. Cel care generează gaslightingului încearcă să invalideze experiențele, sentimentele și percepțiile victimei, făcând-o să se simtă confuză și plină de îndoieli.

Prin manipularea și distorsionarea realității, abuzatorul își propune să controleze și să subordoneze victima. Această comportare enigmatică poate dura ani întregi, alienând victima de sursele de sprijin și afectându-i în mod profund stima de sine.

În acest articol, vom explora în detaliu natura gaslightingului, semnele și impactul asupra victimelor. Vom dezvălui strategii de adaptare și recuperare pentru cei afectați și vom arăta lumii cât de important este să recunoaștem și să înțelegem această formă subtilă de abuz psihologic. Fii pregătit să fii uimit și să fii deschis să înveți cum să te protejezi pe tine și pe cei dragi de acest pericol ascuns al relației toxice.

Carte despre relatii toxice aici:

Semne și efecte ale gaslightingului

Gaslightingul este o formă subtilă de abuz psihologic și poate fi dificil de recunoscut. Există, totuși, semne și simptome care pot indica faptul că cineva trăiește o astfel de experiență:

 

1. Inutilitate și îndoială de sine Abuzatorul încearcă să submineze încrederea victimei în propriile abilități și judecată. Prin negarea experiențelor și sentimentelor acesteia, abuzatorul îi face pe victime să se simtă neputincioase și nevaloroase. Abuzatorul îi face pe victime să se îndoiască de propria judecată și să aibă dubii cu privire la propriile percepții și amintiri. Acest lucru îi subminează încrederea în sine și îi face să se simtă neputincioși.
2. Manipularea informațiilor: Abuzatorul manipulează informațiile și evenimentele pentru a-și susține propria poveste și pentru a-i face pe alții să îl creadă. Aceasta poate include schimbarea sau ascunderea unor detalii importante. Abuzatorul manipulează și distorsionează realitatea, creând o atmosferă confuză și dezorientantă pentru victimă. Aceasta poate începe să aibă dificultăți în a-și aminti evenimente și detalii, iar abuzatorul poate să conteste sau să nege aceste amintiri, întărind astfel confuzia și îndoiala.
3. Izolarea și controlul: Abuzatorul își dorește să controleze și să subordoneze victima, iar pentru aceasta încearcă să o izoleze de prieteni, familie și alte surse de sprijin. Prin reducerea rețelei sociale a victimei, abuzatorul își crește puterea și controlul asupra sa.
4. Negarea experiențelor victimei: Abuzatorul neagă sau minimalizează experiențele și sentimentele victimei, făcând-o să se simtă nesigură și confuză cu privire la propria realitate.

Acestea sunt doar câteva dintre semnele și simptomele gaslightingului. Este important să fim conștienți de aceste aspecte și să fim atenți la orice schimbare de comportament sau sentimente neobișnuite în relația noastră.

Impactul psihologic al gaslightingului

Gaslightingul poate avea un impact devastator asupra sănătății mentale și emoționale a victimelor. Prin manipularea și negarea experiențelor și sentimentelor acestora, abuzatorul creează o stare de confuzie și îndoială constantă. Această stare de incertitudine și neîncredere poate duce la următoarele consecințe:

1. Stimă de sine scăzută: Gaslightingul erodează treptat încrederea și stima de sine a victimelor. Prin negarea experiențelor și sentimentelor lor, abuzatorul le face să se simtă nevaloroase și nesigure în propriile abilități și judecată.
2. Dependență emoțională: Victimele gaslightingului pot deveni dependente emoțional de abuzator, deoarece acesta controlează și manipulează constant realitatea și percepția lor. Această dependență poate fi dificil de rupt și poate perpetua ciclul abuzului.
3. Depresie și anxietate: Constanta invalidare și manipulare a experiențelor și sentimentelor poate duce la apariția depresiei și anxietății în rândul victimelor. Ele pot simți că nu sunt în măsură să-și exprime nevoile și să-și exprime adevăratele emoții, ceea ce le poate afecta grav sănătatea mentală.

Aceste sunt doar câteva dintre efectele psihologice ale gaslightingului. Este important să ne educăm și să fim conștienți de aceste consecințe pentru a putea oferi sprijin și ajutor celor care trăiesc această experiență.

Despre Gaslighting în mediu antreprenorial

 

Gaslighting la  locul  de muncă 

Gaslightingul este o formă subtilă și manipulatoare de abuz psihologic, care, din păcate, a început să își facă prezența simțită și în mediul profesional. Cu toate acestea, drepturile angajaților sunt în continuă evoluție și adaptare. Recent, legislația românească a fost actualizată pentru a proteja angajații care sunt victime ale acestui comportament toxic.

Știai că ai drepturi dacă ești angajat și ești victima gaslighting?

În august 2020, Parlamentul României a emis o modificare la Ordonanța Guvernului nr. 137/2000. Aceasta a fost proiectată pentru a preveni și sancționa toate formele de discriminare, inclusiv gaslightingul sau, așa cum este numit în contextul legislației, “hărțuirea morală”.

Aici sunt principalele puncte din lege referitor la ce am putea numi gaslighting la locul de muncă:

1. Definirea hărțuirii morale: Aceasta este definită ca orice comportament legat de raporturile de muncă, manifestat ca conduită ostilă, comentarii verbale sau acțiuni/gesturi, care vizează deteriorarea condițiilor de muncă sau a demnității unui angajat.
2. Hărțuirea morală sistematică: Legislația recunoaște și comportamentele care aduc atingere demnității sau integrității angajaților într-o manieră constantă. Stresul și epuizarea fizică sunt, de asemenea, considerate forme de hărțuire morală.
3. Drepturile angajaților: Fiecare angajat are dreptul la un mediu de lucru lipsit de hărțuire morală. Cei care refuză să fie supuși hărțuirii morale nu pot fi discriminați sau sancționați în vreun fel.
4. Răspunderea agresorilor: Angajații care comit acte de hărțuire morală pot fi sancționați disciplinar, contravențional sau penal, în funcție de gravitatea actelor.
5. Obligațiile angajatorilor: Angajatorii au datoria de a preveni și combate aceste comportamente, iar acest lucru include și stabilirea de sancțiuni pentru cei care săvârșesc astfel de acte.
6. Interzicerea hărțuirii morale: Angajatorii nu pot stabili, în nicio formă, reguli sau măsuri interne care să promoveze hărțuirea morală.
7. Dovada hărțuirii morale: În cazul în care un angajat susține că a fost victimă a hărțuirii morale, acesta trebuie să prezinte dovezi care să susțină această acuzație. Cu toate acestea, nu este necesar să demonstreze intenția de a prejudicia.

Modificarea e aici : 

Surse:

 

https://www.verywellmind.com/is-someone-gaslighting-you-4147470

The Four Types of Gaslighting Behaviors: Part 1

https://www.nbcnews.com/better/health/what-gaslighting-how-do-you-know-if-it-s-happening-ncna890866

Foto: AI generated