Dacă ai ajuns aici, poate, ai această problemă. Și tu pierzi timp amânând. Acum o numim Procrastinare, dar, de fapt  amânarea  a existat dintotdeauna. Ce  nu a existat înainte? Conștientizarea că aceasta e o problemă care ne consumă viața și, indirect, soluții pentru ea.

Tu procrastinezi? Si tu amani lucruri importante pentru tine? Sigur ca o faci, toți facem asta. Dar conteaza ce anume amâni și cât de mult îți afectează viața.

Mereu amâni sarcini importante, doar pentru a te simți regretând mai târziu? Aceasta e procrastinarea și nu, Nu,  ești singur. Procrastinarea este o capcană în care mulți dintre noi cad, dar este timpul să te eliberezi. În această lume în care totul se întâmplă rapid și distragerile sunt la doar un click distanță, este esențial să înțelegem cauzele profunde ale procrastinării și să luăm măsuri pentru a o depăși. Fie că este vorba de teama de eșec, perfecționism sau simpla lipsă de motivație, există pași pe care îi poți urma pentru a-ți recăpăta controlul asupra timpului și productivității tale. În acest articol, vom explora factorii psihologici din spatele procrastinării, vom împărtăși strategii practice pentru a o combate și vom oferi perspectiva asupra modului în care poți dezvolta o mentalitate proactivă. Este timpul să încetezi să mai amâni și să începi să-ți atingi obiectivele. Ești pregătit să faci primul pas către o viață mai productivă și împlinită? Haide să haidem!

 

TEST PROCRASTINARE ȘI CUM ÎȚI AFECTEAZĂ VIAȚA AICI

Capcana procrastinării: Ce este și de ce se întâmplă?

Definiție DEX a procrastinării 

PROCRASTINÁ, procrastinez, vb. I. Tranz. A amâna sau a întârzia începerea execuției unei sarcini; a temporiza, a tărăgăna, a tergiversa. Din engl. procrastinate.

Procrastinarea este actul de a amâna sau a tergiversa sarcinile, de obicei pentru o altă dată sau moment. Este un comportament comun care afectează oameni din toate domeniile vieții. Mulți indivizi luptă cu procrastinarea, ajungând adesea să se simtă prinși într-un cerc vicios al amânării responsabilităților importante până în ultimul moment. Aceasta poate duce la creșterea stresului, scăderea productivității și o senzație de copleșire.

Etimologia cuvintului procrastinare

Cuvântul provine din engleză, de la procrastination. 

Teama de eșec.

Deci, de ce se întâmplă procrastinarea? Există mai mulți factori psihologici în joc. Unul dintre motivele principale este teama de eșec. Atunci când suntem confruntați cu o sarcină sau proiect dificil, este natural pentru mintea noastră să caute confort și să evite potențialul dezamăgirii. Prin amânare, creăm o oarecare senzație de ușurare temporară, dar pe termen lung, aceasta doar accentuează stresul și anxietatea.

Perfecționismul

Un alt motiv comun al procrastinării este perfecționismul. Atunci când ne străduim să fim perfecți, adesea ne paralizează teama de a nu ne îndeplini propriile standarde înalte. Această teamă ne poate împiedica să începem chiar și o sarcină, deoarece ne preocupă faptul că nu vom putea atinge nivelul de excelență pe care ni-l așteptăm de la noi înșine. Ca rezultat, amânăm sperând că, prin tergiversare, vom găsi cumva soluția perfectă.

Lipsa de motivație

În cele din urmă, lipsa de motivație poate contribui, de asemenea, la procrastinare. Fără un scop clar sau o motivație intrinsecă, este ușor să cădem în capcana de a amâna sarcinile care nu ne trezesc imediat interesul. Absența unui “de ce” puternic poate face dificilă mobilizarea entuziasmului necesar pentru abordarea proiectelor importante.

Procrastinarea nu e lene. Amânăm din 1000 de motive. Uite ce cred eu

Psihologia din spatele procrastinării

Pentru a înțelege mai bine procrastinarea, este important să pătrundem în psihologia acestui comportament.

Sistemul de recompense

Procrastinarea este adesea legată de sistemul de recompense al creierului nostru și de răspunsul acestuia la gratificarea imediată.

Atunci când amânăm, ne angajăm în activități care ne oferă plăcere sau ușurare instantanee, cum ar fi derularea pe rețelele de socializare sau vizionarea de videoclipuri cu pisici. Aceste activități declanșează eliberarea de dopamine, un neurotransmițător asociat cu plăcerea și recompensa. Ca rezultat, creierul nostru asociază procrastinarea cu sentimente pozitive, întărind astfel comportamentul.

Inconsistență în timp

Un alt aspect psihologic al procrastinării este conceptul de inconsistență în timp. Creierul nostru are tendința de a prioritiza recompensele pe termen scurt în detrimentul beneficiilor pe termen lung. Aceasta înseamnă că, chiar dacă suntem pe deplin conștienți de consecințele negative ale procrastinării, creierul nostru are înclinația să prioritizeze gratificarea imediată. Această distorsiune cognitivă poate face dificil să depășim dorința de a amâna, deoarece creierul nostru caută constant recompense imediate.

Autoprofeția împlinită

Mai mult, procrastinarea poate fi, de asemenea, o formă de autodistrugere. Atunci când amânăm, cream o autoprofeție împlinită a eșecului. Prin amânarea sarcinilor, ne punem în situația de a fi presați de timp în ultimul moment și de a obține rezultate mediocre. Aceasta poate fi o modalitate subconștientă de a ne proteja ego-ul, oferindu-ne o scuză pentru a nu performa la nivelul nostru cel mai bun. Cu toate acestea, acest comportament autodistructiv împiedică în cele din urmă creșterea personală și ne împiedică să ne atingem întregul potențial.

Recunoașterea semnelor procrastinării în viața ta

Acum,când avem o înțelegere mai bună a psihologiei din spatele procrastinării, este important să recunoaștem semnele acesteia în propria viață. Conștientizarea este primul pas către schimbare. Iată câteva semne și exemple comune care arată că te afli în capcana procrastinării:

Amânarea constantă a sarcinilor: Dacă te surprinzi amânând în mod constant sarcini importante sau proiecte, este un semn clar că procrastinarea a devenit o obișnuință.

Copleșirea: Procrastinarea duce adesea la o senzație de copleșire din cauza volumului tot mai mare de muncă. Această senzație de copleșire poate perpetua ciclul procrastinării, deoarece devine din ce în ce mai dificil să începi sarcinile atunci când par insurmontabile.

Participarea la activități neproductive: Procrastinarea implică adesea implicarea în activități care oferă ușurare temporară, dar nu contribuie la obiectivele pe termen lung. Aceasta poate include utilizarea excesivă a rețelelor de socializare, vizionarea televizorului sau navigarea fără scop pe internet.

Găsirea de scuze: Procrastinarea este adesea însoțită de o serie de scuze și justificări pentru a nu începe sau a nu finaliza sarcinile. Aceste scuze pot varia de la “Nu am destul timp” la “Lucrez mai bine sub presiune”. Deși aceste scuze pot ameliora temporar sentimentul de vinovăție, ele nu fac decât să întărească obiceiul procrastinării.

Sentimente de vinovăție sau regrete: Procrastinarea este adesea însoțită de sentimente de vinovăție și regrete. După amânarea unei sarcini, putem simți dezamăgire în noi înșine pentru că nu am acționat mai devreme. Acest ciclu de vinovăție ne poate demotiva și mai mult în privința începerii sarcinilor viitoare.

Prin recunoașterea acestor semne, poți începe să iei măsuri proactive pentru a depăși procrastinarea și a-ți recăpăta controlul asupra timpului și productivității tale.

Cum scapi de procrastinare? Unele sfaturiși strategii

Poat te întrebo dacă există leac sau tratament pentru procrastinare. Nu există pentru că amânarea nu este boală, nu în sensul fiziologic. Acum că înțelegem cauzele profunde și semnele procrastinării, să explorăm câteva strategii practice pentru a depăși această obișnuință dăunătoare. Prin implementarea acestor sfaturi în rutina ta zilnică, poți scăpa de capcana procrastinării și poți dezvolta o mentalitate mai proactivă.

Aici ne limităm la strategii aplicabile, dar, ține minte, procrastinarea are cauze mult mai profunde, iar pentru acestea îți pregătin un program de auto-cunoaștere, pe zile. Urmărește aici să vezi când e online sau abonează-te.

1. Stabilirea obiectivelor și crearea unui plan pentru a combate amânarea

Una dintre cele mai eficiente modalități de a combate procrastinarea este stabilirea unor obiective clare și crearea unui plan de acțiune. Atunci când avem un obiectiv specific către care să lucrăm, devine mai ușor să rămânem concentrați și motivați. Începe prin identificarea obiectivelor tale pe termen lung și împarte-le în sarcini mai mici și mai ușor de gestionat. Astfel, poți aborda fiecare sarcină pas cu pas, ceea ce o face mai puțin copleșitoare și mai realizabilă.

De asemenea, crează un program sau o listă de sarcini pentru a-ți urmări sarcinile și termenele limită. Prioritizează sarcinile în funcție de importanță și urgență și aloca sloturi de timp specifice pentru a le rezolva. Având un plan structurat, vei fi mai puțin tentat să amâni, deoarece vei avea o hartă clară de urmat.

2. Construirea unor obiceiuri pozitive pentru a evita capcana procrastinării

Obiceiurile joacă un rol semnificativ în viața noastră de zi cu zi și pot susține sau împiedica productivitatea noastră. Prin cultivarea unor obiceiuri pozitive, poți reduce probabilitatea de a cădea în capcana procrastinării. Începe prin implementarea unei rutine de dimineață consecvente, care să stabilească tonul pentru restul zilei. Această rutină poate include activități precum meditația, exercițiile fizice sau jurnalizarea, care te ajută să-ți eliberezi mintea și să-ți crești nivelul de energie.

De asemenea, practică tehnica blocării timpului, care implică alocarea unor perioade specifice de timp pentru a lucra la o anumită sarcină. În aceste perioade de lucru concentrat, elimină orice distrageri și creează un mediu propice productivității. Prin practicarea consecventă a blocării timpului, vei antrena creierul să asocieze anumite intervale de timp cu munca intensă, ceea ce face mai ușor să eviți procrastinarea.

3. Căutarea suportului și responsabilității pentru a rămâne pe drumul cel bun

Responsabilitatea este o unealtă puternică în depășirea procrastinării. Găsește un partener de responsabilitate sau alătură-te unui grup de mastermind, unde poți împărtăși obiectivele tale și progresul realizat. Având pe cineva care să te țină responsabil, vei fi mai motivat să rămâi pe drumul cel bun și să eviți procrastinarea. În plus, înconjurarea ta de persoane cu aceleași interese, care se străduiesc și ele să fie productive și să crească personal, îți poate oferiinspirație și suport.

Dacă preferi o abordare mai independentă, ia în considerare utilizarea aplicațiilor sau instrumentelor de productivitate care îți urmăresc progresul și îți oferă mementouri. Aceste instrumente te pot ajuta să fii responsabil față de tine însuți și să te asiguri că faci progrese constante către obiectivele tale.

4. Rolul auto-reflecției și auto-conștientizării în ruperea cercului vicios

Auto-reflecția și auto-conștientizarea sunt componente cheie în ruperea cercului vicios al procrastinării. Acordă-ți timp să reflectezi asupra gândurilor, emoțiilor și comportamentelor tale legate de amânare. Întreabă-te de ce ai tendința să amâni și ce declanșează acest comportament. Prin înțelegerea cauzelor profunde, poți dezvolta strategii pentru a le adresa direct.

De asemenea, practică mindfulness-ul pentru a cultiva auto-conștientizarea în momentul prezent. Mindfulness-ul implică observarea gândurilor și emoțiilor fără judecată. Atunci când observi că începi să amâni, ia o pauză și examinează ce se întâmplă în interiorul tău. Prin conștientizarea modelelor și declanșatorilor tăi, poți întrerupe ciclul procrastinării și poți alege o cale de acțiune mai productivă.

O carte bună pentru productivitate e

Eficienta in 7 trepte sau Un abecedar al intelepciunii

Concluzie: 

Procrastinarea este o capcană comună în care mulți dintre noi cad, dar nu trebuie să definească viețile noastre. Prin înțelegerea cauzelor profunde ale procrastinării și prin implementarea de strategii practice, putem scăpa de acest obicei dăunător și putem recâștiga controlul asupra timpului și productivității noastre.

Amintește-ți că depășirea procrastinării necesită efort și auto-conștientizare constantă. Stabilește obiective clare, creează un plan de acțiune și dezvoltă obiceiuri pozitive care susțin productivitatea ta. Caută suport și responsabilitate din partea altora și practică auto-reflecția pentru a înțelege modelele și declanșatorii tăi. Cu perseverență și o mentalitate proactivă, poți scăpa de capcana procrastinării și poți începe să-ți atingi obiectivele.

Deci, ești pregătit să faci primul pas către o viață mai productivă și împlinită? Este timpul să încetezi să mai amâni și să începi să acționezi. Adoptă productivitatea și vezi cum viața ta se transformă, un pas la un moment dat. Ai puterea să scapi de capcana procrastinării și să creezi viitorul pe care ți-l dorești. Alegerea îți aparține. Începe acum!

foto: Unsplash.com