Ce reprezintă Sânzienele? Mituri și povești despre aceste femei magice
În fiecare an, pe data de 24 iunie, este sărbătoarea nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, în religia ortodoxă. Cu toate acestea, creștinii ortodocși serbează, în aceeași zi, și Sânzienele, sărbătoare care în regiunea Olteniei și Munteniei poartă numele de „Drăgaica”. Potrivit superstițiilor și credințelor populare, această sărbătoare este una diferită, în manifestarea căreia predomină o urmă de magie, atât albă, cât și întunecată, iar minunile devin posibile. Un nou motiv să credem că avem o cultură bogată și frumoasă pe care ar fi frumos să o păstrăm vie și pentru generațiile următoare.
Mituri de Sânziene
În mitologia românească, un domeniu efervescent și complex al identității noastre istorice, sânzienele sunt zâne bune din grupul ielelor, dar care, dacă nu sunt cinstite și respectate în ziua sărbătorii, devin rele precum Rusaliile. Sânzienele sunt creaturi supranaturale care se manifestă vizual, conform credințelor: flori de scaieți fără puf. Astfel, tradiția potrivit căreia peste noapte aceste flori se agață de streașină și, în funcție de cât crește puful dimineața, se spune că atât de norocos va fi cel care împlinește datina, astfel are o directă însemnătate populară.
Denumirea sărbătorii provine, după afirmațiile lui Mircea Eliade, dintr-un cult roman, care era raportat la zeița vânătorii, Diana – Sanctae Dianae: „o zeiță aborigenă (…) Diana Sancta din Sarmizegetusa devenind Sânziana, figură centrală a folclorului românesc”. Pe vremea lui Dimitrie Cantemir, sânzienele erau considerate drept divinități antropomorfizate, femei de-o frumusețe uluitoare, regine ale soarelui, dar și figuri care își păstrează anonimatul ascunzându-se în păduri umbrite, în care omul nu a îndrăznit să calce.
Tradiții și ritualuri de Sânziene
Există multe tradiții și ritualuri care se respectă în această zi: multe dintre ele sunt de manifestare a admirației, zvonuri cum că în această zi îți poți afla persoana care îți va fi alături toată viața, ritualuri pentru noroc, bunăstare și chiar evitarea vremii rele. În dimineața acestei zile, multe persoane culeg flori de sânziene, fac coronițe și le aruncă pe casă. Dacă aceasta nu cade, se spune că persoana respectivă va avea viață lungă și liniștită. Însă dacă alunecă spre marginea acoperișului sau chiar cade, aceasta va muri în scurt timp.
Fetele nemăritate își visează ursitul în seara de Sânziene, strângând flori pe care le ascund sub pernă. În anumite regiuni ale țării se fac coronițe din flori de sânziene care se așază în gospodărie. Dacă a doua zi acestea sunt pline de rouă, acest lucru este semn de bunăstare și căsnicie pentru fetele nemăritate. Coronițele mai sunt duse și la biserică pentru a fi sfințite, iar apoi păstrate în interiorul casei pentru a feri căminul de rele și boală. În cazul în care cucul nu va mai cânta înainte de sărbătoarea Sânzienelor, credințele spun că va fi o vară secetoasă.
Povești de Sânziene
Conform poveștilor, se spune că dacă creștinii nu sărbătoresc Sânzienele, acestea se supără și devin rele, răzbunându-se pe femeile care nu respectă sărbătoarea, „pocindu-le gura”. Bărbații care au făcut rău cuiva sau au jurat strâmb în mod voit vor fi supuși pedepselor, deoarece Sânzienele iubesc dreptatea, asemenea zeiței vânătorii Diana. Din bătrâni, se spune că Sânzienele ies noaptea prin păduri și dansează, petrecându-se una pe alta, iar cine le va vedea va înnebuni sau va rămâne mut pe vecie.
În ziua de Sânziene creștinii nu trebuie să se ocupe de treburi casnice, cum ar fi spălatul, măturatul sau alte activități de acest gen, deoarece se spune poate muri fulgerat. Drept leac pentru boli, se spune că fetele bune de măritiș și nevestele trebuie să se scufunde în ape curgătoare. Pentru a avea o căsnicie plină, înfloritoare, se spune că fetele nemăritate trebuie să se dezbrace și să se tăvălească în roua dimineții, înainte de a răsări soarele pe cer. Spiritele malefice sunt alungate prin focuri puternice în jurul cărora se dansează și se strigă puternic.
Sursă foto: pixabay.com, Adina Voicu
